Uneori, statul român, chiar dacă pleacă la drum plin de bune intenții, nu se poate abține ca, până ajunge la final, cu greu, să nu strecoare câte o țeapă, o capcană ceva, în proiectele care păreau atât de promițătoare la început.
În decembrie 2020, statul, prin ministerul Energiei, a lansat programul „Electric UP”, destinat firmelor mici și mijlocii și celor din domeniul HORECA. Programul presupune acordarea de finanțări nerambursabile de până la 100.000 de euro pentru firmele care doreau să-și instaleze sisteme fotovoltaice on grid, pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp – 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național. De asemeni, indiferent de puterea instalată a sistemelor fotovoltaice, cei care primeau finanțarea erau obligați să instaleze și o stație de încărcare de minim 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in.
Lungul drum al finanțării către finanțați
Programul „Electric Up” a fost lansat public pe 4 decembrie 2020, iar înscrierile în program, respectiv depunerea tuturor documentațiilor, unele deloc simple, s-au încheiat pe 3 februarie 2021. Așadar, cei care au dorit să aplice pentru finanțările din acest program au avut la dispoziție două luni pentru a face proiectele și a strânge toate documentele necesare. Două luni, dintre care una a fost decembrie, o lună în care se lucrează cam jumătate, mai ales în instituțiile de stat.
În schimb, statul și-a rezervat mai bien de două luni până să înceapă evaluarea proiectelor depuse. Evaluare pe care a finalizat-o complet de-abia după un an din momentul în care a început-o, respectiv pe data de 20 aprilie 2022.
Abundență de înscrieri în program
În total, au aplicat pentru a beneficia de finanțările prin programul „Electric UP”, 2.536 de firme, unele ele și din județul Tulcea. După ce s-au solicitat peste 12.000 de clarificări, au fost admise pentru finanțare 1.825 de proiecte, iar 711 au fost respinse. S-au depus 236 de contestații, iar dintre acestea au fost acceptate 56. Astfel, în total, numărul proiectelor care vor fi finanțate prin programul „Electric Up” va fi de 1.881.
Țeapa vine la semnarea contractelor
După ce s-a anunțat lista finală a firmelor ale căror proiecte au fost aprobate la finanțare, s-a anunțat și faptul că urmează semnarea contractelor de finanțare. Anunțul era foarte categoric: „ATENȚIE !!! Urmează semnarea contractului de finanțare. Contractul de finanțare este transmis prin intermediul platformei informatice, iar termenul de semnare este de 5 zile lucrătoare, începând cu ziua următoare zilei de comunicare a deciziei autorității.”
După un an și jumătate de întocmiri de proiecte, evaluări, clarificări, contestații, în sfârșit, pentru citirea contractului, eventuala sa adnotare și semnarea sa nu mai erau la dispoziție decât 5 zile lucrătoare. Atât, nimic mia mult, fără timp pentru clarificări, fără nimic.
Dar graba asta era justificată, căci, așa cum a remarcat Octavian Motoc, cunoscut tulcenilor drept fost senator, consilier local dar și un foarte experimentat specialist în consultanță pentru proiecte pe fonduri europene și guvernamentale, în contract s-a strecurat o clauză care lipsea din ghidurile de finanțare.
Ei bine, deși în Ghidul Solicitantului și în Schema de ajutor nu a fost inclusă o asemenea prevedere, în contract apare inserată următoarea obligație: ”(beneficiarii) să asigure în mod gratuit încărcarea autovehiculelor hibride și electrice, cel puțin pe durata perioadei de monitorizare de 5 (cinci) ani”. Adică, firmele care sperau că prin achiziția și instalarea panourilor fotovoltaice vor putea să reducă costurile cu energia consumată în procesul de producție, iar cu stațiile de încărcare chiar să obțină niște bani, nu numai că nu pot face asta, dar vor trebui să plătească din buzunarul propriu diferența până la totalul consumat de potențialii proprietari de auto electrice sau hibride ce se vor înghesui să le încarce ”moca” la ei. Păi asta nu e nebunie?, semnala Octavian Motoc.
De la profit ecologic, la faliment electric
Doar 66 dintre cei 1.881 de beneficiari ai proiectelor admise au refuzat să mai semneze contractele în aceste noi condiții, în care deveneau furnizori de energie gratuită pentru proprietarii de mașini electrice sau electrice hibrid plug-in. Dar, mai spune Motoc, „toți consideră că li s-a tras o țeapă”.
Și cum să nu considere, din moment ce ghidurile au fost scrise astfel încât să încurajeze instalarea de stații de încărcare pentru autovehiculele electrice. Mai mult, al doilea criteriu de departajare a proiectelor a fost exact puterea însumată a stațiilor/punctelor de încărcare/reîncărcare. Cu cât această putere era mai mare, cu atât proiectul se plasa mai în față pe listă.
Ei bine, uitați-vă cu atenție la primele 10 proiecte calificate pentru finanțare (tabelul de mai jos). Din acestea 10, 7 au o putere însumată a stațiilor de încărcare mai mare de 100 kWh.
Acest lucru înseamnă că, la orice oră din zi și din noapte, firma respectivă este obligată, prin contractul pe care l-a semnat cu ministerul Energiei, să furnizeze curent electric gratuit proprietarilor de autovehicule electrice, dacă aceștia le-o cer. Eventual la toate prizele, dacă aceste sunt disponibile.
Problema este că, instalațiile pe care și le puteau monta ei din banii primiți de la guvern nu depășeau 100 kWp. Adică, în momentul cel mai bun al zilei, instalația respectivă nu produce decât maxim 100 kW. Instalând stații de încărcare pentru autovehicule electrice cu putere mai mare de 100 kWh, nu înseamnă decât că poți consuma în orice moment al zilei, ba chiar 24 de ore din 24 peste 100 kW, în timp ce de produs energie cu panourile fotovoltaice nu o faci decât atunci când este lumină, iar maxim ce produci este 100 kW, în vârful de eficiență.
Firma care apare în capul tabelului, Geca Impex P.M. SRL, este un exemplu de firmă țepuit în baza propriei lăcomii. Căci ei au prevăzut oricum stații de încărcare cu putere de trei ori mai mare decât ceea ce ar putea produce în momentul de maximă eficiență al instalației fotovoltaice. O instalație on-grid de 100 kWp produce, în medie, 339 kWh/zi, iar stațiile de încărcare pe care promite să le instaleze Geca Impex pot consuma 7.392 kWh. La o adică, furnizând tot curentul ăsta gratis, firma cu pricina ar putea ajunge să plătească 7.000 de kWh pe zi din propriul buzunar, pentru a îndeplini condițiile contractuale. Bine, când patronul este Gelu Palamaru, nașul lui Gheorghe Flutur și beneficiar al nenumărate contracte dubioase din bani publici, poate că merită scamatoria.
În rest, însă, orice beneficiar al acestui proiect care respectă clauzele contractuale și furnizează energie electrică pentru încărcarea autovehiculelor în mod gratuit, poate ajunge să funcționeze în pierde. Căci la o producție medie anuală de 339 kWh/zi și cu minim o stație de 22 kWh care să funcționeze non-stop, un beneficiar al programului care a montat o instalație de 100 kWp (maxim posibil prin proiect) trebuie să pună de la el 189 kWh pe zi, 68,9 MWh pe an, 344,9 MWh în cei cinci ani în care este obligat să ofere încărcarea gratuită a autovehiculelor electrice.
Asta înseamnă pur și simplu, că oamenii primesc maxim 100.000 de euro și dreptul de a furniza obligatoriu unora, fără a-i taxa, energie electrică în valoare posibilă de 292.259 de euro. Din suma asta, doar 187.259 de euro ar fi acoperiți de producția instalației fotovoltaice, restul de 105.000 de euro venind din buzunar. Dacă nici asta nu e țeapă…