Nu mai este foarte multă vreme (ceva mai mult de o lună), iar în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, format din miniștrii Justiției și Afacerilor Interne din toate statele membre UE s-ar putea vota aderarea României la spațiul Schengen. Desigur, dacă acest punct se va afla pe agenda JAI din decembrie.
S-a discutat mult, în ultima perioadă, despre România în Schengen. Sunt foarte mulți ani, deja, de când încercăm, ca țară să fim admiși în acest spațiu și, tot de foarte mulți ani, îndeplinim condițiile pentru a fi membri ai spațiului Schengen. Am avea nevoie de acest lucru în special pentru o mult mai liberă și mai fluidă circulație a mărfurilor între noi și celelalte țări membre UE și membre ale spațiului Schengen.
Parlamentul European a votat pentru admiterea României în Spațiul Schengen, într-o proporție covârșitoare. Noi, PSD-ul, ne-am făcut datoria și Toți colegii noștri din Partidul European al Socialiștilor (PES) au votat favorabil țării noastre.
Există, însă, opoziția de neînțeles a Țărilor de Jos. De neînțeles pentru că România îndeplinește de multă vreme criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen. Mai mult acestea nu au fost modificate de când am început procesul de aderare. Doar că Țările de Jos solicită mai mult decât era în fișa de parcurs a țării noastre atunci când am început să rezolvăm problemele care ne împiedicau să facem parte din Schengen. Iar acest lucru este departe de a fi corect.
De când a început invazia rusească în Ucraina, am fost foarte aproape de fenomenul refugiaților din țara vecină. Am fost de nenumărate ori la granița României cu Ucraina și nu am detectat vreo slăbiciune a sistemului. Protejăm granița comună a Uniunii Europene la același nivel de profesionalism ca multe alte țări UE aflate în situația noastră, dacă nu cumva chiar mai bine. Am gestionat cu succes criza refugiaților și am oferit ucrainenilor care au ales să fugă de război în țara noastră tot ajutorul posibil.
Reprezentând în parlamentul României județul din România cu cea mai mare graniță cu Ucraina, am însoțit adesea la frontieră parlamentari și oficialități din foarte multe țări care ne sunt partenere în UE și în NATO. Dar nici o delegație din Țările de Jos. probabil n-au fost interesați de modul în care arată realitatea.
Nu cerem, ca țară, decât ceea ce ni se cuvine, nu cerem decât să fim tratați corect, mai ales pentru că noi ne-am îndeplinit toate angajamentele.
Ar fi păcat ca, dintr-o încăpățânare sterilă și nejustificată, în loc să consolidăm democrația românească, să dăm apă la moară euroscepticilor și extremiștilor, care câștigă tot mai mult teren în mare parte a Uniunii.