Municipiul Tulcea se zbate, de ani de zile, în multiple nevoi. Dezindustrializarea orașului, închiderea multor fabrici, după 1989, dispariția unor întregi ramuri economico-industriale, cum ar fi pescuitul oceanic și tot ce era legat de el, de la flotă la fabrica de conserve, sunt doar câteva dintre motivele care au dus la dispariția unor venituri importante pentru bugetul local, la depopularea municipiului și la toate consecințele ce decurg de aici.
În această situație, atunci când are nevoie de fonduri pentru investiții, municipiul ajunge de multe ori la mila guvernului, care alocă sau nu bani. Mai există varianta fondurilor europene. Vechea administrație s-a mișcat mia greu în direcția asta, iar rezultatele se văd de-abia acum, când un proiect precum cel care presupune achiziția de autobuze electrice și reabilitarea unor străzi importante din municipiu a ajuns în faza de licitații, după mai bine de 4 ani de la demarare. Pentru alte proiecte, depuse în ultimii doi ani, aprobările și finanțările vor veni, probabil, peste o lungă perioadă de vreme. Mai rapid se vor mișca lucrurile cu proiectele din PNRR și din programul Anghel Saligny, dar și acolo sunt multe aspecte care trebuie clarificate.
O scenă de 160.000 de euro, prioritatea primăriei
De foarte multe ori, autoritățile române (este și cazul Primăriei Tulcea) încearcă să explice anumite proiecte și achiziții prin faptul că este vorba despre fonduri europene și că banii pot fi folosiți doar pentru anumite lucruri. Așa au apărut în toată țara (inclusiv în județul Tulcea) centre de informare turistică în localități în care nu se face turism sau unde nu există nici măcar hoteluri ori pensiuni. Da, au fost bani europeni, cam 150.000 de euro pentru fiecare astfel de centru, dar sunt bani aruncați pe fereastră. Iar banii europeni provin, totuși, din contribuțiile statelor membre, care îi au de la plătitorii de taxe și impozite. Așadar, și acești „bani europeni” sunt, totuși, bani publici, produși de noi, cetățenii UE.
În Tulcea mai avem un exemplu recent: pista de biciclete de pe digul Zagănului, o pistă în valoare de 2 milioane de euro, pentru care s-a cerut finanțare prin PNRR. Investiția ar urma să se facă (dacă este aprobată) doar pentru că există în PNRR bani pentru piste de biciclete. Chiar dacă aceasta, din jurul Zagănului, este inutilă și extrem de scumpă, ar urma să se construiască într-o arie protejată (ceea ce este interzis prin lege) și este lipsită de acces pentru biciclete din municipiu sau din orice parte a județului.
Ei bine, tot pentru că „sunt bani europeni”, Primăria Tulcea a mai descoperit o nevoie stringentă a orașului, pe care vrea să o rezolve cu o finanțare prin FLAG: o scenă mobilă, care ar urma să coste nu mai puțin de 778.410,27 de lei, adică aproape 160.000 de euro (157.729,38 de euro, mai exact).
E mare nevoie de o scenă?
Municipiul Tulcea a suferit destul de rău pe partea de administrație, în ultimele decenii, dar nu a dus lipsă de interpreți și primadone. Acum, când în orașul nostru ne face onoarea de a se fiu mutat unul dintre cei mai mari interpreți de muzică dobrogeană, maestrul Ilie, trebuie să ne dăm peste cap să-i asigurăm acestuia o scenă pe măsura capacităților interpretative ale domniei sale.
De altfel, în referatul de aprobare care însoțea proiectul de hotărâre prin care Primăriei urma să i se aprobe depunerea cererii de finanțare pentru achiziționarea unei scene, viceprimarul George Șinghi explică de ce, din punctul de vedere al domniei sale, este necesară această scenă în valoare de aproape 160.000 de euro. Iată câteva dintre motive:
– în primul rând în municipiu există o singură scenă disponibilă pentru evenimente în aer liber, scena fixă din Piața Mircea cel Bătrân (Piața Civică);
– „achiziția scenei mobile contribuie la buna desfășurare a activităților cultural-artistice organizate de Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” al Primăriei Municipiului Tulcea. Acesta a fost înființat în anul 1997 cu menirea de a pune în valoare cultura tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile specifice pitorescului teritoriu al Dobrogei”;
– „scena mobilă va oferi posibilitatea desfășurării evenimentelor socio-culturale și în cartierele în care locuiesc minorităților naționale (14 etnii) generând astfel promovarea diversității culturale a municipiului Tulcea”.
– „diversificarea tematicii evenimentelor organizate în municipiul Tulcea prin includerea în cadrul calendarului și a spectacolelor/evenimentelor/acțiunilor cu specific deltaic/pescăresc și câmpenesc”.
Sunt acestea argumente suficiente pentru a cumpăra o scenă de 160.000 de euro? Poate da, pentru unii, poate nu, pentru alții.
Achiziție versus închiriere
Nu cunoaștem datele tehnice Ala scenei pe care dorește să o achiziționeze primăria, dar, dată fiind suma vehiculată, de aproape 160.000 de euro, putem deduce că este vorba despre o scenă de cel puțin 10m X 8m, cu instalațiile de sunet și lumini aferente.
O astfel de scenă nu poate fi amplasată chiar oriunde, pentru că nu are loc. Nu poate, în niciun caz, să fie amplasată „în cartiere”, eventual pe străduțe înguste. De altfel, în ședința „de îndată” a CL Tulcea în care a fost votată această hotărâre, reprezentanții primăriei au explicat că scena va fi amplasată, în funcție de nevoi, la Satul Pescăresc, pe faleză sau la patinoar. Nu s-a vorbit despre „cartierele istorice” sau alte locuri.
Achiziționarea unei scene nu exclude, însă, alte cheltuieli, pe viitor, legate de amplasarea scenei pentru diverse evenimente. Căci o scenă mobilă trebuie asamblată și dezasamblată, precum și deservită pe durata întregului eveniment de către personal de specialitate, respectiv tehnicieni, sunetist și specialist în lumini.
Reprezentanții Primăriei au declarat în ședința de Consiliu Local că scena va fi operată de către 4 angajați ai primăriei. O echipă normală pentru o scenă de asemenea dimensiuni este de 6 oameni, dar să spunem că Primăria Tulcea se descurcă doar cu 4.
Acum să facem câteva calcule.
– salariile celor 4 oameni care se vor ocupa de scena primăriei (în cazul în care va fi achiziționată), dacă aceștia ar fi plătiți cu salariul minim pe economie, nu mai mult, se vor ridica la suma de 2.000 de euro lunar.
– pentru fiecare eveniment, trebuie luat în calcul consumul de energie electrică, indiferent dacă aceasta este obținută de la un furnizor de energie sau de la generatorul scenei (cele mai multe scene au propriul generator, pentru a nu depinde de rețelele locale și pentru ca scena să poată fi amplasată și în zone în care nu există acces la rețele). O scenă de dimensiunile celei pe care vrea Primăria să o achiziționeze, cu o echipare de minim 30.000 de Wați pe sunet și minim 40.000 de wați pe lumini consumă, în medie, 100 KW pe oră. Astfel, la un eveniment normal, cu o desfășurare de aproximativ 5 ore, consumul va fi de minim 500 KW. La prețurile actuale ale energiei, asta înseamnă minim 250 de euro/zi de eveniment.
Acestea sunt costurile minime pe care le va produce scena achiziționată de primărie. Nu luăm în calcul costurile de întreținere a instalațiilor de sunet și lumini, reparațiile, înlocuirea echipamentelor uzate moral care, în mod normal, are loc la fiecare 3 ani. Nu am luat în calcul nici costurile de depozitare ale scenei, deși există și acestea.
Ce ar însemna, însă, ca Primăria să închirieze o scenă pentru fiecare eveniment de amploare?
În primul rând, nu orice eveniment necesită o scenă de 10×8 metri. Sunt evenimente mai mici unde este suficientă o scenă de 6×4 metri sau 8×6 metri, Cum, de asemeni, sunt evenimente unde ar putea fi nevoie de o scenă de 12×10 metri. Dacă achiziționezi o scenă de 10×8 metri nu poți satisface toate nevoile și nici nu te prea poți adapta. Problema nnu o reprezintă nici podeaua scenei, care este modulară, iar suprafața ei poate fi redusă ori extinsă după nevoi, ci acoperișul, care are dimensiuni fixe. Nu-l poți folosi pentru o scenă de 12X10 metri, iar pentru cele mai mici mai mult încurcă.
Cât costă, însă, închirierea unei scene?
În funcție de dimensiuni, prețurile pentru închirierea unei scene, complet dotate (inclusiv cu set de tobe și amplificatoare pentru chitare/bass) pornesc de la 1.000 de euro/zi (6×4) și ajung la 1.900 de euro/zi (12×10). În acest preț intră și energia electrică, furnizată de generatorul propriu al scenei. Se mai adaugă cazarea personalului (între 4 și 7 oameni, în funcție de dimensiunea scenei) și transportul.
Astfel, pentru un eveniment de o zi, închirierea unei scene de 10×8 metri costă: 1.600 de euro chiria, 150 de euro o noapte de cazare, 500 de euro transportul (dacă scena e închiriată din București, dar există variante și mai apropiate de Tulcea, deci mai ieftine). În total, așadar, scena pentru o zi de eveniment ar costa 2.350 de euro.
La aceste prețuri, numai costul scenei pe care vrea să o achiziționeze Primăria se va amortiza de-abia după 68 de zile de evenimente.
Dacă, însă, Primăria nu organizează decât 12 zile de eveniment pe an în care să folosească scena mobilă, costul scenei nu se va amortiza niciodată, pentru că ar costa 2.250 de euro/zi-eveniment doar salariile personalului, fără sunetist și luminist, și energia electrică.
Bani irosiți
Da, știm, este vorba despre fonduri europene, disponibile prin FLAG Delta.
Dar acești bani sunt și nu sunt disponibili, de fapt.
Actuala sesiune de finanțări prin FLAg dispune de fonduri de doar 4.200.000 de euro și s-au depus cereri de finanțare de aproximativ 12 milioane de euro, adică s-au cerut de 3 ori mai mulți bani decât sunt disponibili.
A finanța cu 160.000 de euro o achiziție care nu doar că nu este necesară, dar generează costuri de minim 24.000 de euro anual (numai salariile) înseamnă să răpești unei comunități din Deltă posibilitatea de a finanța cu acești bani un proiect absolut necesar sau să privezi un antreprenor local, care crează locuri de muncă, de posibilitatea de a-și dezvolta și finanța afacerea. 160.000 de euro pentru o scenă în Municipiul Tulcea înseamnă 160.000 de euro mai puțin pentru nevoile reale ale municipiului sau ale oamenilor din Delta Dunării.
O astfel de achiziție ar fi criticată și de către ziariști celebri ai patriei, precum Andreea Pavel de la Info-sud-est și G4 sau Alex Dima de la România te iubesc, oameni care deja au criticat modul în care s-au cheltuit banii din ITI sau FLAG Delta.