Consiliul Județean Tulcea are 30 de consilieri aleși pe listele partidului și un președinte ales prin vot direct, care are drept de vot în ședințele CJ, spre deosebire de primării, unde primarul nu are drept de vot în ședințele Consiliului Local.
În urma alegerilor din 27 septembrie 2020, mandatele din Consiliul Județean Tulcea s-au împărțit după cum urmează: 13 mandate PSD (cu tot cu cel al președintelui Horia Teodorescu), 13 mandate PNL, 3 mandate PRO România și 2 mandate PMP.
În baza afinităților ideologice și nu numai, alianțele post-electorale erau ușor de ghicit: PSD mergea alături de PRO România, iar PNL alături de PMP. Asta ar fi dus PSD-ului o majoritate firavă, de 16 la 15, care, însă, ar fi fost suficientă pentru desemnarea vicepreședinților și pentru luarea celor mai multe decizii în interiorul Consiliului Județean, cu excepția celor patrimoniale, unde este nevoie de majorități de 2/3.
Iubim trădarea și ne folosim de trădători
Calculele hârtiei, însă, s-au dovedit neputincioase în fața slăbiciunilor omenești. Ștefana Zibileanu, însăși șefa filialei tulcene a PRO România, lucra și lucrează într-o instituție subordonată Primăriei Tulcea. Cum primar al Municipiului a devenit, în urma acelorași alegeri, Ștefan Ilie, PNL, cariera doamnei Zibileanu depindea și depinde direct de PNL. Cum doamna nu viza un post de vicepreședinte al CJ Tulcea, pe care l-ar fi obținut în schimbul voturilor PRO România, calculul a fost simplu: își cedează votul celor de la PNL, formând o majoritate pentru partidul lui Ștefan Ilie. Astfel, PNL + PMP + Zibileanu= 16 voturi, față de doar 15 voturi ale PSD + 2 consilieri PRO România.
În urma acestui schimb subit de tabere, PNL a putut să răstoarne planurile PSD. Astfel, Dumitru Mergeani nu a mai fost votat pentru funcția de vicepreședinte al CJ. Primul vicepreședinte al CJ care a strâns voturile necesare a fost Victor Tarhon, de la PMP. PNL a avut nevoie de câteva luni pentru a-și pune un vicepreședinte al CJ, cei aleși renunțând pe rând, din cauza incompatibilităților.
Între timp, PRO România a reacționat și a demis-o din partid pe Ștefana Zibileanu. În mod normal, conform legii, rămasă fără sprijinul politic al partidului pe lista căruia a candidat, Ștefana Zibileanu trebuia să-și piardă și postul de consilier județean. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, pentru că doamna Zibileanu a atacat în instanță demiterea sa din PRO România.
Lenta justiție română
Chiar dacă era vorba despre o speță cu impact imediat asupra vieții unui întreg județ, procesul doamnei Zibileanu a fost tărăgănat nepermis. De-abia în februarie 2022 instanța de fond a dat dreptate PRO România, și a decis că Ștefana Zibileanu și-a pierdut calitatea de membru al partidului și, implicit, pe cea de consilier județean. Dar, sentința nefiind definitivă, a urmat, firesc, apelul.
A mai fost nevoie de aproape încă un an pentru o sentință definitivă. Astfel, de-abia în ianuarie 2023, la doi ani și aproape patru luni de la alegerile locale, Ștefana Zibileanu și-a pierdut definitiv calitatea de membru al PRO România, urmând să o piardă și pe cea de consilier județean. Dar acest lucru nu schimbă cu nimic lucrurile care s-au întâmplat din octombrie 2020 și până astăzi.
Cine răspunde pentru vicierea voinței alegătorilor?
Mai bine de jumătate din durata mandatului 2020-2024 al Consiliului Județean Tulcea a fost afectată de formarea unei majorități aflate în contradicție cu votul exprimat de către locuitorii județului Tulcea.
Prin sentința din 11 ianuarie 2023 a Curții de apel Constanța se recunoaște, practic, faptul că Ștefana Zibileanu a ocupat ilegal funcția de consilier județean. Dar, ilegal sau nu, Ștefana Zibileanu a votat, iar votul să a fost, de multe opri, decisiv în adoptarea unor hotărâri. Multe dintre acestea, cum ar fi hotărârile prin care au fost numiți vicepreședinții Consiliului Județean, nu pot fi rectificate de o nouă majoritate PSD-PRo România, pentru că vicepreședinții pot fi aleși cu majoritate de 50%+1, dar nu pot fi demiși decât cu majoritate de 2/3.
Acesta este doar un exemplu, dar mai există nenumărate hotărâri ale CJ în care PNL și-a arătat mușchii folosindu-se de trădarea Ștefanei Zibileanu.
În una februarie mai urmează un episod delicat pentru CJ Tulcea. Condamnat deja în primă instanță, vicepreședintele Victor Tarhon așteaptă decizia justiției legată de dosarul penal în care a fost implicat alături de Elena Udrea și Ioana Băsescu. Dacă faptele lor nu vor beneficia de prescripția extinsă, așa cum cer inculpații, Este foarte posibil ca Tarhon să fie condamnat definitiv și să-și piardă funcția de vicepreședinte al CJ. În acel moment, cu o nouă majoritate, PSD ar putea să-și numească propriul vicepreședinte. Acesta nu va putea fi Dumitru Mergeani, care nu mai este consilier județean, ci Manager Public al Județului.
Mai important, însă, decât faptul că unele dintre hotărârile abuzive ale majorității toxice PNL-PMP-Zibileanu ar putea fi rediscutate, este că Ștefan Ilie își pierde arma politică favorită, șantajul.
De-acum înainte, negocierile politice vor fi mult mai interesante, iar farmaciștii din preajma primărie se gândesc deja cu bucurie la creșterea vânzărilor de antidepresive.
(Foto deschidere: ziaruldetulcea.ro)